Nu uita, eşti fericit atât timp cât îți dorești să trăiești. Recenzie la cartea Oamenii fericiți citesc și beau cafea de Agnes Martin-Lugand.

Povestea unei femei tinere și lipsită de dorința de a trăi, de a se bucura de viață, ne deschide porțile spre un roman ademenetor. De la început credeam că în timpul lecturii voi simți aroma de cafea, voi face notițe de lecturi noi, vă asigur că am dat greş!
După o întâmplare tragică, care o lipsește pe Diane de cele mai dragi ființe, ea se retrage în lumea neştirii. Vă spun pe şleu; în acea perioadă eroina nu servea cafea şi nu citea cărți.
„Inima îmi bătea, pielea îmi era udă, pipăiam peste tot prin pat. Răceala și golul din locul lui răspundeau chemările mele. Cu toate acestea, Colin era acolo, mă săruta, buzele lui îmi atinseră pilea de pe gât, coborâseră prin spatele urechii până la umăr.”

Alungă părinții ce încearcă s-o scoată din depresie şi-l acceptă pe unicul prieten şi partener de afaceri, Felix. La insistențele lui cât şi din cauza lor, Diane pleacă într-o localitate micuță din Irlanda.
Un nou mod de gândire sau atmosfera ploioasă n-au putut-o zdruncina din temelii aşa cum o face vecinul ei, un bărbat cu aspect şi comportament înfricoșător (nu în sensul oribil). La mijlocul lecturii mi-am dat seama că pe lângă un stil lejer pe care l-a adoptat Agnes Martin-Lugand, sunt însoțită de o terapie exemplificată și un nod de lacrimi oprit în piept.
16681566_1861000647449647_1911834199412543615_n Zbuciumul emoțional şi hotărârile personajelor au făcut coperta lipicioasă. Mă îngrozea gândul că o instorie atât de puternică şi pozitivă în pofida faptului că are la temelii o pierdere, se poate finisa atât de repede. Prea puține pagini la mulțimea de emoții care le trezește. S-a poziționat nuvela dată desubtul luminei, care-ți șoptește: „Nu uita, eşti fericit atât timp cât îți dorești să trăiești!”
” Întoarcerea la punctul de plăcere. Nu se schimbase nimic; oamenii grăbiți, circulața infernală, agitația magazinelor.”

Dacă încă n-ați înțeles ce legătură are „Oamenii fericiți citesc şi beau cafea”, atunci, vă spun că este o sinapsă, care leagă trecutul de viitor. În ce mod se întâmplă aceasta vă las să descoperiți singuri. Am cumpărat prelungirea istoriei, astefel mi-am asigurat o călătorie în lumea celor, care beau cafea şi citesc pe străzi pariziene.

Vă las în compania cărții şi până la următoarea recenzie.
Pa pa!

Photo: Victoria Anna
Autor: Victoria Anna

Anunțuri