Recenzie „Misterioasa afacere de la Styles” de Agatha Christie

Cartea „Misterioasa afacere de la Styles” este primul roman scris de Agatha Christie în 1916, la cinci ani după o provocare primită din partea surorii sale, Madge, de a scrie o carte. Romanul face parte din seria Hercule Poirot. Acesta este detectivul care se ocupă de misterioasa afacere de la Styles, nu este singurul detectiv, dar cel mai important. Este un roman polițist clasic. Este primul roman de Agatha Christie pe care l-am lecturat, astfel că nu pot să fac o comparație, presupun că următoareel sunt mai avansate.
12188605_760594350711771_2120390131_n

În general, romanul mi-a creat impresia că soluționez o speță la drept penal sau criminalistică( mai ales că sunt prezente și schemele locului infracțiuni, mostre de facsimile și alte probe). Există o crimă, înaintăm ipoteze și adunăm probe pentru fiecare dintre el, acționând prin metoda excluderii. Am lansat și eu câteva ipoteze printre care și cea adevărată, a fost mai greu și poate cu o doză de mister faptul că, probele apăreau pe parcurs și te trimiteau la fiecare dintre personaje, pe rând.

Motivul crimei este testamentul, aparent. De fapt, mobilul infracțiunii este unul mai profund și mai bine pus la punct, la fel unul de ordin material. Romanul este scris într-o manieră simplă, fără multă descriere inutilă, desigur, mai artistic decât ar fi o speță la criminalistică, apar pe alocuri și relațiile de dragoste,căsătorie etc.
Hercule Poirot, care, din câte îmi dau seama mai investeghează și alte crime, descrise în alte romane, este un detectiv care-și face bine meseria, un detectiv înăscut, care calculează orice mișcare, care utilizează metode și mijloace de cercetare a infracțiunii destul de deosebite. Se sesizează cunoștințele detectivului în criminologie și psihologie, atunci când explică anumite reacții sau comportamente ale personajelor.
Avocații pe care-i întâlnim în proces, de asemenea, profesioniști. Jonglează bine cu probele care sunt sau care nu sunt. De fapt, este o situație ordinară în cazuri în care probele sunt unele evazive. Romanul ne mai afirmă, o dată în plus, că dacă lipsește o singură verigă, se rupe lanțul, mai într-un proces penal, atunci cînd este vorba despre probatoriu.  Astfel, romanul conține și un capitol aparte”Ultima verigă”, care vine să aducă claritate și să excludă toate celelalte ipoteze, lăsând-o în vigoare doar pe cea adevărată.

Observăm în roman cât de important este talentul, instinctul și profesionalismul în cercetările criminalistice.

Un alt aspect important sesizat în roman este importanța detaliului, cum zicea și marele Dostoievski în „Crimă și pedeapsă” :„Amănuntele!… Ele te dau întotdeauna de gol şi strică totul.” Asta este, mai ales când vorbim despre săvârșirea unei infracțiuni. Din punct de vedere criminologic și psihologic, infractorii care săvârșesc crima în romanul dat, sunt destul de profesioniști(observăm asta prin felul în care pregătesc infracțiunea și calculează pas cu pas fiecare consecință, cît și cunoașterea legii – „odată ce a fost judecat prentru o cauză, nu mai poate fi deferit justiției pentru aceeași cauză”), dar…Hercule Poirot totuși îi demaschează.
Romanul este ușor de lecturat, pe alocuri amuzant, lectură plăcută!

Citate:
„Toată munca de detectiv este doar o chestiune de metodă.”
„Dacă lumea r ști cât de ușor este să otrăvești pe cineva din greșeală, n-ar mai glumi cu un asemenea subiect.”
„Dar cum ai de gând să hotărăști ce este bine și ce nu. Mi se pare mereu o alegere dificilă.”
„Ferește-te de detectivul care spune: „ E foarte neînsemnat- nu contează. Îl las la o parte”.
„Sângele apă nu se face, nu uita asta niciodată, sângele apă nu se face.”
„Poți trăi într-o mare casă și totuși să nu ai tihnă.”
„Imaginația este, deopotrivă, o bună servitoare și o stăpână rea.”
„O conștiință curată face somnul mai adânc.”
„Acum, care este primul instinct al criminalului? Să abată bănuiala de la persoana sa, nu-i așa? Și cum poate să o facă cel mai bine. Aruncând bănuiala pe altcineva.”(tactică care s-a dovedit a nu fi utilizată de către infractori, ei fiind muuult mai profesioniști))))
„Întodeuna trebuie să dai atenție instinctelor.”
„Întodeuna este înțelept să suspectezi pe toată lumea până te convingi că sunt nevinoveți.”
„Știe toată lumea că nu există crimă fără mobil.”
„Trebuie să fim atât de inteligenți, încât să nu bănuiască defel, cât de inteligenți suntem.”
„Instinctul este un lucru estraordinar,nu poate fi nici explicat, nici ignorat.”
„Pe lume nu este nimic mai important decât fericirea unui bărbat și a unei femei.”
„Un bărbat înfrăgostit e un spectacol jalnic.”

Daria Ungureanu

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s